Țările cu cel mai mare datorii publice

În același mod în care bugetarea adecvată este importantă la nivel de gospodărie, mediul economic al unei țări poate fi puternic îmbunătățit sau grav rănit, în funcție de cât de bine liderii și finanțatorii săi pot stabili și aplica practici eficiente de gestionare a banilor. Având prea multă datorie înseamnă că o economie nu poate funcționa corespunzător, iar consecințele care rezultă din datorii prea mari pot duce, în cele din urmă, la sarcina financiară a unei astfel de împuterniciri către contribuabili.

Datoria publică (sau națională ) a unei țări se referă la suma totală a banilor datorată de guvernul său creditorilor atât pe plan intern ( datoria internă ), cât și pe plan internațional ( datoria externă ). Uneori, guvernele utilizează finanțarea datoriei pentru a-și finanța operațiunile prin vânzarea de obligațiuni și facturi de securitate sau chiar prin împrumuturi de la institute internaționale de finanțare, cum ar fi Banca Mondială sau Fondul Monetar Internațional. Produsul intern brut al unei țări este măsurat prin valoarea financiară a tuturor serviciilor și bunurilor pe care le produce într-un anumit moment (de obicei, un an). Ca atare, este folosit ca unul dintre indicatorii primari ai mărimii și sănătății economiei unei țări.

Procentul datoriei publice a unei țări este comparat cu produsul său intern brut (PIB), cu doi factori: 1) ceea ce țara datorează, în raport cu 2) ce produce. Această proporție va arăta șansa țării de a rambursa ceea ce datoră capacității sale de a produce și de a vinde bunuri. Prin urmare, cu cât raportul este mai mic, cu atât mai bine. Acestea fiind spuse, s-ar părea ciudat să vedem că țări precum Statele Unite și Franța au unele dintre cele mai mari datorii naționale față de ratele de produs intern brut. Chiar dacă economiștii au afirmat că, pentru ca o țară să fie mai stabilă, țările ar trebui să poată produce mai mult fără să dăuneze creșterii economice, aceste exemple de lideri economici mondiali majori dovedesc că un raport ridicat nu dăunează neapărat unei economii. De fapt, datoria poate stimula dezvoltarea prin stimularea economiei dacă fondurile împrumutate sunt aplicate într-o manieră eficientă. Un exemplu bun al conceptului potrivit căruia este de dorit să existe o datorie mică la PIB este bine ilustrată de cazul Arabiei Saudite. Aici, datorită ratelor de export plasate pe bunurile sale petroliere, a reușit să atingă unul dintre cele mai scăzute rate ale datoriei față de produsul intern brut, deoarece practica limitează guvernul saudit de la obținerea unor sume mari de datorii inutile.

Pentru multe țări, datoria continuă să crească și datorită caracterului slăbit al economiei globale din ultimii șapte ani, întocmirea programelor de plată a devenit și mai dificilă pentru multe țări în curs de dezvoltare decât înainte. Cu toate acestea, chiar și multe țări avansate au înregistrat niveluri ridicate ale datoriei publice în raport cu PIB-urile lor, după cum vedem cu Japonia. Japonezii au încercat să plătească porțiuni din această datorie imensă prin intermediul fondurilor realizate din impozitarea sporită a cetățenilor japonezi. Grecia a devenit renumită pentru luptele economice și a dat o datorie publică care aproape că dublează PIB-ul său, în timp ce o altă țară mediteraneeană, Italia, nu se depune mult mai bine, datorită datoriilor publice în valoare totală de 134% din PIB-ul italian.

Atunci când o țară plătește dobânzi pentru datoria sa, fără a afecta creșterea economică internă, este considerată stabilă. Atunci când o țară nu poate continua să plătească pentru datoriile sale, ar putea să declare o neîndeplinire a acesteia (în esență, revendicarea falimentului), ceea ce oferă o anumită ușurare printr-un anumit grad de anulare a datoriilor și refuzuri de rambursare a creditorilor. Astfel de acțiuni ar putea, totuși, să dăuneze reputației țării și să împiedice capacitatea acesteia de a obține credit și de a conduce comerțul internațional în viitor. Cu astfel de relații fracturate care rezultă din neplată și rambursarea anticipată a datoriilor, majoritatea economiștilor globali și analiștii financiari concluzionează că situația actuală a datoriilor, multe țări s-au trezit, prezintă riscuri iminente pentru stabilitatea comerțului internațional și a finanțelor.

Țările cu cel mai mare datorii publice

Rang	Țară	În ceea ce privește PIB-ul
1	Japonia	246, 14%
2	Grecia	172, 73%
3	Italia	133, 76%
4	Jamaica	132, 82%
5	Liban	131, 82%
6	Enritrea	129, 24%
7	Portugalia	126, 35%
8	capul Verde	121, 08%
9	Bhutan	115, 89%
10	Irlanda	107, 75%
11	Grenada	107, 11%
12	Antigua si Barbuda	106, 91%
13	Belgia	106, 57%
14	Cipru	105, 67%
15	Statele Unite	105, 06%
16	Barbados	102, 51%
17	Gambia	100, 01%
18	Spania	99, 44%
19	Singapur	97, 77%
20	Franţa	97, 01%