Economia din Etiopia

Etiopia are o economie de piață mixtă, ceea ce înseamnă că întreprinderile sunt deținute atât de sectorul public, cât și de sectorul privat. Anterior, economia era în mare parte deținută de stat. Economia sa a cunoscut o creștere între 8% și 11% în ultimii 10 ani, deși în anii 2014 și 2015 această rată a scăzut la 5, 4%. Se consideră una dintre cele mai rapide economii în lume. Această creștere a fost determinată de sectorul agricol și cel al serviciilor. Populația are o rată a sărăciei extreme de 33, 5%. În 2014, Etiopia avea un produs intern brut (PIB) de 132 miliarde de dolari și un PIB nominal pe cap de locuitor de 570 dolari. Forța de muncă are 37, 9 milioane de persoane, iar rata șomajului este de 24, 9%. Din persoanele angajate, 85% lucrează în agricultură. Acestea sunt urmate de servicii (10%) și de industrie (5%).

Industrii principale din Etiopia

Industria de lider din Etiopia este agricultura. O mare parte din producția agricolă este tradițională din punct de vedere al naturii, dar oferă încă o parte semnificativă a exporturilor de cultură numerică. Acest sector economic reprezintă 46, 6% din PIB și oferă oportunități pentru alte activități economice, cum ar fi marketingul și prelucrarea. Alte industrii din țară includ prelucrarea produselor alimentare, piele, ciment, băuturi, produse chimice, textile și prelucrarea metalelor.

Topul partenerilor comerciali pentru importurile și exporturile din Etiopia

Această țară a exportat mărfuri în valoare de 5, 56 miliarde de dolari în 2014, devenind astfel cea de-a 110-a economie de export cea mai mare din lume. Exporturile sale principale, la valoarea anuală a exportului, includ petrol rafinat (1, 08 miliarde dolari), cafea (842 milioane dolari), alte semințe uleioase (724 milioane dolari), alte legume (569 milioane dolari) și flori tăiate (407 milioane dolari). Un procent mare din exporturile sale se intră într-una din cele cinci țări. Anume, acestea includ Kuweit, care importă anual produse de etiopian în valoare de 801 milioane de dolari, urmate de Somalia (675 milioane dolari), Arabia Saudită (571 milioane dolari SUA), China (528 milioane dolari) și Elveția (437 milioane dolari).

În 2014, Etiopia a importat bunuri în valoare de 16, 4 miliarde de dolari, dându-i un sold comercial negativ de 10, 8 miliarde de dolari. Principalele mărfuri care vin în această țară, clasate pe valoarea anuală a importului, includ petrol rafinat (3, 4 miliarde dolari), camioane de livrare (522 milioane dolari), telefoane (477 milioane dolari), structuri de fier (364 milioane dolari) și ulei de palmier (336 milioane dolari). Majoritatea acestor importuri provin din țări cum ar fi China (4, 98 miliarde dolari), Kuweit (1, 71 miliarde dolari), Arabia Saudită (1, 54 miliarde dolari), India (1, 14 miliarde dolari) și Statele Unite (685 milioane dolari).

Provocările cu care se confruntă economia Etiopiei

Economia Etiopiei se confruntă cu unele provocări majore care au împiedicat creșterea continuă a acesteia. Lipsa acesteia de diversitate și tehnologie reprezintă un risc major pentru țară. Producția agricolă este mai mică decât potențialul său complet, deoarece tehnicile tradiționale de cultivare nu permit o eficiență optimă. Deoarece economia se bazează în primul rând pe agricultură, orice schimbări neașteptate ale climei pot fi în detrimentul producției. De exemplu, această țară se confruntă în mod regulat cu secetă din cauza schimbărilor climatice și a degradării solului din cauza supraproducției animalelor. În plus, infrastructura de transport redusă face dificilă trimiterea produselor pe piață.

Planurile economice viitoare

Guvernul Etiopiei a implementat recent a doua etapă a planului său major de creștere și transport. Acest plan se concentrează pe îmbunătățirea infrastructurii țării în vederea creării unui sector important de producție. Obiectivul său principal este ca țara să devină o țară cu venituri mici cu venituri medii până în 2025. Obținerea acestui obiectiv va necesita o creștere anuală de 20% în industria prelucrătoare. Având în vedere progresul țării în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului ale Organizației Națiunilor Unite, obiectivele sale economice par a fi fezabile.