Care sunt limbile romanice?

De asemenea, numite limbi latine sau neo-latine, limbile romanice sunt limbile moderne care au evoluat între secolele VI și IX din latina vulgară. Limbile neo-latine sunt larg răspândite, acoperind trei continente, și anume Europa, Africa și America. O populație estimată de aproximativ 800 de milioane de vorbitori din întreaga lume are limba lor legată de latina vulgară.

În prezent, o majoritate semnificativă a vorbitorilor de limbi neo-latine nu sunt vorbitorii nativi. De exemplu, limba franceză este vorbită în mai multe țări din Africa de Vest și Centrală, Mauritius și Madagascar.

Spaniolă, al cărei vorbitor nativ este estimat la 470 de milioane, este limbajul neo-latin foarte răspândit. Această compoziție este urmată de portugheză și franceză, respectiv 250 și respectiv 150 de milioane. Italianul urmează în cea de-a treia distanță, cu 60 de milioane, ultimul fiind român cu 25 de milioane de vorbitori.

Tipuri de limbi romanice

Pe baza inteligibilității reciproce, douăzeci și trei de limbi românești există astăzi și se încadrează în zece categorii:

• Romani Iberici: portugheză, spaniolă, austriacă, galiciană, mirandeză, lagino, aragoneză, leoneză

• Occitano-Romance: Occitan; Catalană, Gascon

• Gallo-Romance: franceză

• Italo-Dalmațian: Dalmațian (dispărut în 1898); Italiană, siciliană, sassareză, toscană, corsicană, neopolită

• Romanticul estic: daco-român, malen-român, istro-român, aromânic

• Rhaeto-romantism: Romanic, Ladin, Friulian

• Venetian

• Sardinian

• Gallo-Italic: Ligurian, Lombard, Emilian-Romagnol, Piedmontese

• Istriot

Clasificare

Clasificarea limbilor romanice a devenit din ce în ce mai mult o provocare din cauza dialectului și a influențelor lanțurilor politice care au intrat în joc. Limbile romane au fost totuși subdivizate în trei scheme majore, și anume:

• Italo-Western vs. Eastern vs. Southern: Aceasta este o clasificare lingvistică bazată pe articularea unuia dintre cele zece vocale.

• West vs. East: Această clasificare urmează Linia La Spezia Rimmi care se taie la nord de Florența, Italia. În acest sistem, limbile care ocupă centrul și sudul Italiei sunt romantismul estic, în timp ce limbile Portugaliei, Franței, Elveției și nordului Italiei intră sub "Vest".

• Conservatorul vs. Inovator: această clasificare nu are o bază genetică, de unde limitele exacte sunt supuse dezbaterii. În cadrul acestei categorii, se face o apreciere cu privire la Gallo-Romance ca fiind inovatoare, cu franceza în frunte. Spaniolă, italiană, portugheză și română în mare parte non-dinamice sunt considerate conservatoare, cele mai conservatoare dintre toate limbile romanice fiind Sarnidian.

În cadrul schemelor de clasificare a limbilor românești, etnologii au propus trei subfamilii principale, printre care se numără romanul italo-occidental, estul și sudul. Italo-occidental este cea mai mare categorie cuprinzând catalană, portugheză, italiană, spaniolă și franceză. Limbile din Europa de Est, cum ar fi românii, se încadrează în romanitatea orientală. Sardiniană, corsicană și limbile românești dispărute din Africa cuprind romancele sudice.

Starea modernă

Spaniolă se numără printre limbile românești cele mai răspândite în mod nativ, urmate de portugheză, franceză, italiană și română. Limbile de mai sus nu sunt doar foarte vorbite în Europa, ci și utilizate ca limbi oficiale și naționale în zeci de țări, precum și în Uniunea Europeană. Uniunea Latină are cele cinci limbi de mai sus, iar limba catalană este limba oficială. Națiunile Unite au șase limbi oficiale, dintre care două sunt franceză și spaniolă. În respectivele imperii coloniale din afara Europei, franceză, portugheză și spaniolă sunt de asemenea vorbite și se bucură de statut oficial. Este de remarcat faptul că nouă țări din America de Sud folosesc limba spaniolă ca limbă oficială.