Care sunt efectele dăunătoare ale poluării fonice?

Poluarea acustică a fost un produs secundar al creșterii și dezvoltării societății. Industriile, transportul și urbanizarea umple mediul cu zgomot, iar această schimbare în mediul acustic al habitatelor terestre și acvatice are efecte negative asupra oamenilor și animalelor. Poluarea zgomotului poate declanșa chiar schimbări evolutive pe perioade lungi de timp, deoarece speciile încearcă să se adapteze la niveluri de zgomot modificate. O listă a unora dintre efectele poluării sonore asupra vieții umane și animale este evidențiată mai jos.

Zgomotul provoacă moartea și bolile la om și la animale

Zgomotul poate avea un impact direct asupra sănătății oamenilor și animalelor. De exemplu, expunerea cronică la zgomot peste nivelul de 55 de decibeli (dB) poate crește șansele de a dezvolta boli cardiovasculare. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ un milion de ani sănătoși de viață se pierd anual în Europa, datorită efectelor negative ale zgomotului produs de trafic. Majoritatea acestor ani pierduți se datorează bolilor cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic, hipertensiune arterială și boală coronariană. Conform studiilor, nivelurile ridicate de zgomot declanșează eliberarea hormonilor de stres care dăunează vaselor de sânge. De asemenea, animalele pot muri din cauza poluării sonore din aceleași motive. Efectul decibelsilor înalți asupra sănătății animalelor a fost evident în timpul festivalului Diwali din India, în timp ce animalele de companie au căutat coperți în timpul sărbătorilor de focuri de artificii.

Poluarea fonică generează schimbări negative în comportamentul uman

Expunerea constantă la niveluri ridicate de zgomot poate modifica temporar sau permanent comportamentul uman. Copiii sunt în mod special predispuși la astfel de schimbări. Învățarea și comportamentul copiilor care locuiesc în localități zgomotoase sunt afectate negativ. Cercetările au arătat că zgomotul avioanelor influențează dezvoltarea abilităților de citire a copiilor care frecventează școli în apropierea unor aeroporturi ocupate. Expunerea la zgomot este, de asemenea, stresantă pentru adulți și are un impact negativ asupra comportamentului acestora, ceea ce poate duce la niveluri mai scăzute de răbdare, comportament iritabil și provocând furie.

Poluarea datorată zgomotului influențează relația Predator-Prey

Multe specii de prădători și de pradă se bazează pe sunet pentru a prinde sau a evita un alt animal. De exemplu, delfinii și liliecii depind de sonarul de înaltă frecvență pentru a detecta mișcările prada lor. Multe specii depind de auzul ferm pentru a detecta prezența unui prădător. Când zgomotul creat de activitatea umană pătrunde în mediul sălbatic, acesta deranjează procesele naturale. Când se întâmplă acest lucru, prădătorii ar putea să nu fie capabili să localizeze cu succes prada și să-și facă foame, sau pradă nu se pot proteja împotriva prădătorilor. De exemplu, cercetările au arătat că zgomotul produs de nave compromite comportamentul anti-prădător expus de anghilă și crabi.

Poluarea zgomotului modifică comportamentul vieții sălbatice

Specii nu se bazează doar pe sunet pentru a prinde prada sau pentru a se apăra împotriva prădătorilor, dar și pentru multe alte activități comune. O serie de alte comportamente, cum ar fi localizarea alimentelor, găsirea unui partener și găsirea unui descendent sau a unui părinte, depind de sunet. Multe specii cum ar fi cerbul roșu își manifestă dorința și dominația prin vocalizări. Astfel, o perturbare din cauza nivelului ridicat de zgomot în habitatele sălbatice pe pământ sau subacvatice poate crea un mare dezastru în viața acestor animale. De exemplu, sonarul militar a fost asociat cu stingerea sau plajarea balenelor pe uscat.

Bird Diversity este redus din cauza zgomotului

Păsările nu reușesc adesea să se dezvolte în zone cu niveluri ridicate de zgomot pe o perioadă lungă de timp. Mai puține păsări sunt astfel văzute în apropierea zonelor urbane aglomerate și a căilor rutiere unde nivelurile de zgomot sunt cele mai mari. Robinii din zonele urbane au prezentat comportamentul de a schimba timpii lor de cântat pentru a coincide cu perioadele mai silențioase în timpul zilei. În mod similar, alte păsări au arătat capacitatea de a crește frecvența apelurilor lor pentru a reduce mascarea vocii lor prin zgomotul urban. Cu toate acestea, speciile care nu se pot adapta la nivelurile ridicate de zgomot din zonele urbane pot, din păcate, să părăsească zona. Ca urmare, diversitatea speciilor de păsări este scăzută în astfel de zone.